Pentru nimeni nu e secret că Uniunea Europeană nu mai are un pic de încredere în comuniştii noştri care timp de aproape opt ani au alimentat atît populaţia cît şi partenerii externi doar cu promisiuni deşarte.
Manevrele riscante efectuate de Chişinău în ultimii ani pun în pericol nu numai securitatea statului suveran Republica Moldova ci şi securitatea regiunii Mării Negre în întregime. De la Uniunea Rusia-Bielorusi în 2001 la Uniunea Europeană în 2005 şi la independenţa totală în 2007 sînt doar unele dintre grandioasele planuri ale generalului Voronin şi a suitei sale de consilieri. Certat cu Putin în 2003 ca rezultat al memorandumului Kozak, Voronin încearcă cu tot dinadinsul să demonstreze ruşilor că actuala guvernare de la Chişinău mai este în stare de ceva. Astfel în a doua jumătate a anului 2007 observăm o schimbare a vectorului politic de la Chişinău cu direcţia Moscova. Sub pretextul soluţionării conflictului transnistrean Voronin îşi face mai des cale la Moscova, fapt ce pune în gardă pe înalţii oficiali europeni.
Într-un interviu acordat Europei Libere, preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin tot el şi preşedintele Partidului Comuniştilor din Republica moldova a afirmat că partidul său este un organism viu şi în mişcare. În plus V. Voronin a mai declarat că partidul său se află într-un adânc proces de reformare şi că la următorul congres care cel mai mult probabil va avea loc în primăvara anului 2008 Partidul posibil va căpăta o nouă formă, poate o altă denumire şi altă doctrină. Astfel comuniştii au început pregătirile pentru electorală din 2009.
Mai mulţi analişti politici afirmă că alegerile parlamentare care vor avea loc în anul 2009 vor fi cruciale pentru viitorul european al Republicii Moldova. Tot ei, dar mai în şoaptă spun că anul 2009 este anul în care Republica Moldova ar putea să scape de comunism, cu condiţia că partidele de orientare democratică vor găsi formula succesului. Această formulă este poate fi una de succes dacă partidele ne-comuniste vor colabora împreună în scopul diminuării rolului PCRM în societatea moldovenească.
Comuniştii vor face în fel şi chip ca să creeze propriile proiecte politice care vor avea ca scop nu altceva decît să dezbine voturile democraţilor şi apoi să strîngă voturile pierdute. Astfel de proiecte politice au şi apărut deja. Toate mişcările politice care au apărut sau vor mai apărea în ajunul alegerilor parlamentare, sînt doar un scenariu bine regizat de personalul din cladirea preşedenţiei. Dacă vă îndoiţi de acest fapt vă rog să-mi răspundeţi la întrebearea: „Cine este cel mai interesat de aparaţia formaţiunilor mici şi neimportante?” – Să fie oare partidele democratice, care sînt dezbinate la maxim, să fie oare Uniunea Europeană, care vrea o consolidarea a forţelor democratice? – NU. Unica persoană interesată de acest lucru este V. Voronin şi partidul pe care îl reprezintă. În plus cei care fac azi partide partide mai spun că nu sînt proiecte comuniste. Şi dacă ştim ceva politică e firească întrebarea: „Poate o formaţiune politică să apară la noi fără a avea acordul lui Voronin?” – NU. Deci chiar dacă declarativ se anunţă mişcari politice populare, care vin să servească interesului poporului aceste „perturbări” nu mişcări politice îşi au rolul lor în planul regizat de la preşedenţie. De fapt această experienţă de crearea a partidelor noi se pare că este un fenomen care se transmite prin ereditate de la preşedinte la predecesori. Să ne mai amintim ca P. Lucinschi a fost unul din cei mai mari creatori de partide pe care îi cunoaşte istoria Moldovei. În timpul cînd era preşedinte P. Lucinschi a reuşit să creeze mai mult de 30 partide şi partiduţe care nici n-au reuşit să se afirme că au dispărut. Acest lucru îl putem observa şi la V. Voronin, deşi într-o altă formulă. Creaţiile lui Voronin sînt mai puţine, dar şi mai obraznice. Să ne amintim de Partidul Legii şi Dreptăţii, care în campania electorală din 2005, lovea în tot ce purta numele de democraţie şi doar pe comunişti îi ocolea. Mă întreb acum unde este generalul Alexei şi Partidul Legii şi Dreptăţii, şi de ce nu luptă cu fărădelegile şi nedreptăţile lui Voronin.
În toamna acestui an şi-au anunţat lansarea încă cîteva formaţiuni politice regizate de aceleaşi persoane din anturajul lui Voronin. Aceştea din urmă se declară lideri noi şi necompromişi care nu au făcut pînă acum politică, dar se pare că au uitat trecutul nu prea îndepartat cîn mai aproape toţi erau membri ai altor partide politice. Şi dacă afirmă că proiectul politic este compus numai din oameni noi de ce oare tot rup de la un partid sau altul organizaţii de prin raioane. Consider că dacă vrei să faci un partid nou, atunci întradevăr trebuie să aduci oameni noi în politică nu să furi oameni de la alţii. Se pare că va veni o zi cînd cei care sînt furaţi acum o să se răscoale, poate împreună sau poate în parte şi vor cere contul de la cei care continuie să fure. De fapt mişcările acestea nu sînt altceva decît un PR eftin cu care operează creatorii de partide. Iar teama mea este că dacă faci partid doar cu PR-ul după alegeri tot cu PR-ul rămîi. Deşi s-au prins odată deja în capcana PR-ului, unii aşa-zişi lideri mai speră ca vor reuşi.
Sorin Neculae
