Guvernarea comunistă lupta din răsputeri cu business-ul mic şi mijlociu

PDM constată cu îngrijorare, că în pofida remanierilor spectaculoase operate în componenţa Guvernului acum 3 luni politica economică a rămas la fel de incoerentă şi nocivă pentru mediul de afaceri, precum a şi fost în toată perioada guvernării comuniste.

Astfel, spre exemplu, majoritatea comunistă din Parlament, la insistenţa Guvernului, a aprobat recent Legea nr. 113 prin care se introduc limitări la tranzacţiile în numerar pentru persoanele juridice şi se introduce obligativitatea efectuării decontărilor ce depăşesc suma de 1000 de lei în formă electronică cu utilizarea cardului bancar.

Ar fi salutabilă intenţia Guvernului de susţinere şi promovare a tehnologiilor moderne în cadrul relaţiilor economice dacă acest lucru s-ar fi efectuat într-o metodă planificată, etapizată şi bine pregătită.

În realitate lucrurile stau absolut invers. Agenţii economici nu au avut o perioadă de pregătire pentru de instalarea tehnicii necesare şi, ca rezultat o bună parte din relaţiile comerciale existente sunt distorsionate. Această situaţie afectează în primul rând bussines-ul mic şi mijlociu, care, în virtutea volumului afacerilor, recurg la achitări în numerar, deoarece acesta le permite pe de o parte, să economisească la serviciile bancare, iar pe de altă parte, le oferă o mai mare posibilitate de a-şi diversifica furnizorii de marfă.

Dar şi mai grav, este faptul, că această stare de lucruri afectează o bună parte din foşti patentari, care au dat curs solicitărilor şi îndemnărilor Guvernului de a renunţa la patentă şi a trece la alte forme juridice de organizare a activităţii. Acuma ei vor regreta o dată în plus faptul, că s-au grăbit, au investit şi au creat SRL-uri sau alte forme de societăţi comerciale, fiindcă formele tradiţionale cu care s-au deprins să lucreze în activitatea sa sunt practic blocate de restricţiile recente.

Nu putem să nu menţionăm aici, că adoptarea acestor decizii nechibzuite de către majoritatea comunistă, a fost posibilă, şi din cauza tradiţionalei ignorări de către guvernanţi a sugestiilor şi propunerilor opoziţiei. În cadrul discuţiilor în Parlament asupra acestor chestiuni, deputaţii fracţiunii PDM au atenţionat asupra consecinţelor nefaste care vor urma după aplicarea acestor restricţii şi au propus, în calitate de compromis, plafonul la tranzacţiile în numerar să fie de cel puţin 10 mii lei. Bineînțeles, că propunerile noastre şi argumentele au fost ignorate de majoritari.

În rezultat, avem un nou focar potenţial de tensiuni în mediul de afaceri, care se suprapune pe situaţia general alarmantă din economie, provocată de inflaţia catastrofală, care este de natură să submineze capacitatea de funcţionare a economiei în ansamblu.

Declaraţie

Declaraţia Tineretului Democrat privind Procesul de la Bologna

Procesul de la Bologna a fost adoptat de universităţile din Republica Moldova de aproape trei ani, majoritatea studenţilor şi profesorilor moldoveni nu ştiu nici acum prea multe detalii despre noul sistem de învăţămînt.
Tineretului Democrat - Organizaţia de tineret a Partidului Democrat din Moldova, analizînd armonizarea legislativă în domeniul învăţămîntului, constată că acest lucru s-a înfăptuit parţial. Tineretul Democrat remarcă că schimbările efectuate în legislaţie au fost indispensabile doar pentru aderarea la Procesul de la Bologna, dar ajustările sistemice şi cele ce ţin de mecanismele de participare competitivă în cadrul spaţiului educaţional european nu au fost bine definitivate. Evidenţiem următoarele lacune: lipsa descentralizării sistemului, a autonomiei şi guvernării instituţionale, a reformei curriculare, a mobilităţii intensificate etc. Totodată, se observă un format închis şi netransparent în procesul de înfăptuire a armonizării legislative.
Tineretul Democrat este îngrijorat din cauza nivelului prost a curricumului şi a programei universitare, expansiunea învăţămîntului superior nu este complimentată de creşterea calităţii studenţilor. În această ordine de idei menţionăm că structura actuală curriculumulară nu este flexibilă şi nu susţine mobilitatea studenţilor. Astfel, Tineretul Democrat susţine că sistemul actual de studii şi remunerare a muncii nu oferă suficientă libertate pentru excelenţă şi stimulente pentru competitivitate. În plus, dacă atragem atenţia la nomenclatorul specialităţilor şi la conţinutul catedrelor la ora actuală, chiar la universităţi cu nume din ţară atunci, remarcăm un adevărat dezastru. Această situaţie s-ar explica, inclusiv, prin faptul că Republica Moldova ar avea un sistem educaţional „de tip hibrid", cu elemente europene, sovietice şi americane.
Tineretul Democrat atrage atenţia că 50-60% din studenţi la înmatriculare au o pregătire sub nivelul cerinţelor necesare învăţămîntului competitiv. În cadrul instituţiilor de învăţămînt superior sesizăm că baza tehnico-materială este neadecvată, în special pentru specialităţile nou deschise. Totodată, finanţarea învăţămîntului şi în domeniul cercetării este cu mult inferioară ţărilor europene. Şi aici trebuie să menţionăm, că finanţarea adecvată a învăţămîntului superior şi a cercetării universitare constituie unul din pilonii de bază privind modernizarea învăţămîntului superior în Republica Moldova. Altminteri, modernizarea învăţămîntului superior se realizează pe fundalul reformării întregului spectru sistemic statal, ceea ce nu s-a realizat cu desăvîrşire.
Tineretul Democrat susţine că sistemul educaţional autohton, în loc să devină deschis şi flexibil la cerinţele sociale, rămâne în continuare închis, nereceptiv, promovând inechităţi sociale. Subliniem faptul că dimensiunea socială a procesului educaţional în contextul integrării în spaţiul educaţional european a fost aplicată contrar obiectivelor şi stipulărilor Procesului de la Bologna.
În final, având în vedere aderarea Republicii Moldova la Procesul Bologna, dezideratul ei de a deveni un stat activ în spaţiul educaţional european, precum şi luând în considerare anumite practici de calitate înregistrate pe parcursul implementării PAUERM, Tineretul Democrat constată că sistemul moldovenesc de formare profesională nu a progresat, ci a regresat. De aceea, insistăm că este nevoie de un nou impuls şi de o nouă strategie în sfera învăţămîntului, astfel încât sistemul educaţional moldovenesc să recupereze etapele pierdute şi să elimeneze lacunele menţionate mai sus.

Departamentul Relaţii cu Publicul TD